Lumea Româneascã

Click here to edit subtitle

RESTITUIRE LITERARA ION PENA

   Considerat de unii, poate cel mai bun epigramist teleormǎnean, Ion Pena a fost și un poet apreciat in perioada interbelicǎ. Nǎscut pe 25 august 1911, într-o familie de țǎrani, în comuna Belitori, azi Troianul, mort în rǎzboi, pe 29 iulie 1944, și înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia, Ion Pena este mai mult un necunoscut astǎzi.

 De ce ?

Pentru cǎ între 1945 - 1989, mort fiind, a fost ascuns de ciracii cenzurii în "fondul special - interzisi, S ". Nu le-a scǎpat mai nimic, l-au ras de tot. Pânǎ în 2000 nu s-a știut mai nimic de el. Doar unii epigramiștii seniori isi mai aminteau din epigramele în care-l creionase pe Pǎstorel Teodoreanu, în anii '40.

În urma documentǎrii pe care am fǎcut-o în biblioteci și arhive, am descoperit cǎ Ion Pena a publicat  și era apreciat în marile publicații bucureștene „Universul literar”, „Pǎcalǎ”, „Prepoem”,  „Epigrama”,  „Vremea”,  în revista buzoianǎ „Zarathustra”, redactată de Ion Caraion si Alexandru Lungu, cât și în cele teleormǎnene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2”, „Graiul tineretului” ...

 De tânǎr, Ion Pena, și-a creat multe adversități publicând texte prin care se delimita de „exclusivismul rasei și culturii germane”, în revista "SO4H2", pe când avea doar 22 de ani. Condeier cultivat, rafinat, cu un spirit inteligent, acid și chiar autoironic, Ion Pena dă scrierilor sale concizie și finețe.
 Antibolșevic convins, scria, înainte de venirea trupelor sovietice, în revista „Pǎcalǎ”, al cǎrei motto era: „Iar când  la Patria Română / Râvnește hidra bolșevică / Nesățioasă și păgână, / Ia și o armă, că nu strică!"

În UNIVERSUL LITERAR, suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelicǎ, UNIVERSUL, Ion Pena era catalogat "Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalți".  „Astăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită, aşezându-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere" ...  "versurile lui trebuiesc citite cu toată atenţia. În miezul lor se sbate un poet de rasă, care semnează simplu şi desluşit: Ion Pena."

 Astăzi, noi putem să judecăm firul epic din proza utopică în două părți, "Moneda fantazienilor", scrisă în Banat, la Sichevița, între 1937 - 1938, în care Pena merge cu anticipația pânǎ în 1 ianuarie 2000. Prima parte a fost publicatǎ în revista „Drum”, în anul 1937, numărul de Crăciun, iar partea a doua, singurul manuscris, în dactilogramă, rămas la fratele mai mic, Petre Pena, a ajuns la nepotul lor, Marin Scarlat, care l-a dat spre publicare. În povestire, previziunile autorului au mari analogii cu colectivizarea și cooperativizarea (coop-uri, gradinițe, ..), Ion Pena dovedindu-se un bun analist social de anticipație.

Prozatorul și publicistul Constantin Stan (1951 - 2011), membru al Uniunii Scriitorilor, în 2001, în articolul "Un caz ciudat", vorbește despre faptul că "Pena, prin povestirea sa, îl devansează pe  George Orwell", autorul faimosului roman "Ferma animalelor", scris in 1945.
Iar profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusǎ în circulație și așezatǎ într-o exactǎ comparație cu proza urmuzianǎ, într-o corectǎ înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian." Acum, în 2015, citind și cumpǎnind, putem afirma că Ion Pena a fost un vizionar.

Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea, membru al USR, consemna în revista „Caligraf” din iulie 2005:  „Surprinzător, prin 1943 – 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie. Îi întrezărim – incredibil, cumva pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu”, iar în ziarul „Drum” din 17-23 august 2001 acesta sublinia: „Citite cu răbdare, dincolo de graba acestui început de nou secol, multe din poeziile lui Ion Pena ne dezvăluie un poet adevărat și sensibil, care a putut să meșteșugească destule versuri memorabile."

Profesional, Ion Pena a funcționat timp de patru ani și zece luni în Banat, la Sichevița, între 1936 - 16 iulie 1941, ca delegat de agenție. Aici înființeazǎ „Caminul cultural - Lumina”, cu sediul în incinta Primǎriei. Doneazǎ caminului cultural un aparat radio, iar bibliotecii din localitate cǎrți în valoare de mii de lei. Ulterior, împreunǎ cu sǎtenii procurǎ un aparat de proiecție.
Profesia avea sa-l ducǎ pe Ion Pena, în 1941, la Domnești, județul Mușcel, actualmente Argeș, unde lucreazǎ ca agent administrativ. Aici înființeazǎ „Biblioteca Modernǎ” prin care cautǎ sǎ satisfacǎ cerințele de lecturǎ ale localnicilor, implicându-se puternic în activitatea de culturalizare a sǎtenilor.

În Domnești se împrietenește cu Gheorghe Șuța, care-l și gǎzduiește pânǎ la plecarea sa pe front. Acesta era liderul  Partidului Național Țǎrǎnesc din Domnești, mare industriaș și comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara - Argeş, participantǎ activǎ la „Rezistența anticomunistǎ din Munții Fǎgǎraș - Haiducii Muscelului". In fapt, Gheorghe Șuța fiind fratele avocatului Nicolae Șuța, viitorul şef de cabinet al preşedintelui PNȚ, Ion Mihalache.

Viața lui Ion Pena s-a desfǎșurat sub zodia tragicului, ca sǎ nu spunem a blestemului. A avut parte de un destin frânt la doar 33 de ani, fiind al cincelea copil, din cei șapte, pe care pǎrinții i-au condus pe ultimul drum al vieții.

Prietenia sa cu Gheorghe Șuța și apartenența la PNȚ aveau sa-i condamne familia la supravegherea miliției și securitǎții.
Pentru aceastǎ restituire literarǎ am realizat și vom realiza din urmǎtoarele:
1) - am creat conturi pentru Ion Pena si am postat pe: www.wikipedia.org, www.citatepedia.rowww.versuri-si-creatii.rowww.poezie.ro, www.versuri.rohttps://plus.google.com (a adunat peste 90.000 de vizualizǎri) și www.facebook.com (a adunat 3460 de prieteni)
2) - poezii și articole despre Ion Pena au apǎrut în revistele si ziarele: "România literarǎ" (revista a Uniunii Scriitorilor din Romania, articolul "Un scriitor uitat - Ion Pena" este semnat de dl Gheorghe Grigurcu  ), "Convorbiri literare" (revista a USR), "Poesis"(revista ce apare sub egida USR), "Cafeneaua literarǎ", "Plumb", "Pietrele Doamnei", "Gând românesc", "Caligraf", "Oglinda literarǎ" (revista ce apare sub egida USR), "The Epoch Times", "Criterii naționale", "Revista de recenzii", "Basarabia literarǎ", "Arges Expres", "Scrisul bǎnǎțean", "Unirea", "Puterea", "Jurnal românesc", "Armonii culturale", "Lumea româneascǎ", "Bogdania", "Amprentele sufletului",  "Națiunea", ș.a.
3) - vor fi tipǎrite 1000 de cǎrți cu titlul "Scrieri" de Ion Pena (poezii, prozǎ și epigrame)
4) - poeziile lui Ion Pena, citite de actori de prima mânǎ (ioan gyuri pascu, oana pellea, dorel vișan, magda catone, horațiu mǎlǎele, irina movilǎ, ș.a.), înregistrate în format digital, vor fi postate pe www.youtube.com și distribuite în rețeaua Biblionet.
Informații despre Ion Pena, gǎsiti pe:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_C._Pena
 https://www.facebook.com/profile.php?id=100008765688862
 https://plus.google.com/+IonPena/posts
 Ion Pena a scris și a luptat pentru aceastǎ țarǎ. A venit vremea sǎ-l scoatem la luminǎ.
                                                                                                                         

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           Marin Scarlat  

Cazul Ion Pena - Un destin nefericit!

   
Paşte  

Lepădaţi căpestrele
Deschideţi ferestrele
Să intre binecuvântarea
Cât Golgota, cât zarea.

Am fugit de pe cruce
Cu picioarele năuce
Şi-am venit înapoi
Să vă dau anafura vieţii d’apoi.

Să fiţi cuminţi toţi
Miniştri, cerşetori şi idioţi;
Cu roua, cu deşertăciunea
Faceţi-vă zilnic rugăciunea.

Eu am să plec imediat.
Satan e concediat
Aşa că veţi trăi fără frică
Şi om şi măgar şi pisică.

Voi mai veni odată
La Învierea cea adevărată.
Să-mi pregătiţi hlamidă
Fără pălămidă.
________________________________________
Publicată în  „OLTUL”, anul I, nr. 9 -10 din
aprilie – mai 1944

 

 

Primăvara

Ceasul fagilor a venit înapoi.
Toţi fagii au costume noi,
Eftine, fragede, verzi,
Numai să le desmierzi.

Parca e vorba de nu ştiu ce protocol
În marele pădurii ocol,
Până şi mărăcinii şi fragii
Şi-au pregătit nădragii.

Filosofilor, aruncaţi ceasloavele,
Puneţi la cai potcoavele,
Ucideţi veghea, ucideţi casna
Şi luaţi-o rasna.

O să vă’ntâlniţi cu Dumnezeu
În muguri, în fluturi, în curcubeu
Şi o să vă spună el
Cât e regatul vostru de mititel.
________________________________________
Publicată în  „OLTUL”, anul I, nr. 11 din iunie 1944

Perceptorul - scriitor, Ion C Pena (1911-1944), este înmormântat în "Cimitirul Eroilor" din Alba Iulia.

   Ion C. Pena (n. 25 august 1911, comuna Belitori, azi Troianul, județul Teleorman - d. 29 iulie 1944, Alba Iulia) a fost un publicist, poet, epigramist și prozator român. S-a nǎscut într-o familie de țǎrani agricultori, fiind primul din cei șapte copii ai familiei Chirițǎ (Firicǎ) Pena (1888 - 1963) și Alexandra (Lisandra) Polimbiada Pena (1888 - 1971). Viața lui s-a desfǎșurat sub zodia tragicului, ca sǎ nu spunem a blestemului. A avut parte de un destin frânt la doar 33 de ani, fiind al cincelea copil, din cei șapte, pe care parintii i-au condus pe ultimul drum al vietii.                                               
                                       
De tânǎr, Ion C Pena, și-a creat multe adversități publicând texte prin care se delimita de „exclusivismul rasei și culturii germane”, în revista "SO4H2", pe cand avea doar 22 de ani. Condeier cultivat, rafinat, cu un spirit inteligent, acid, ironic și chiar autoironic, Ion Pena dă scrierilor sale concizie, finețe și precizie. Antibolșevic convins, scria, înainte de venirea trupelor sovietice, în revista „Pǎcalǎ”, al cǎrei motto era: „Iar când  la Patria Română / Râvnește hidra bolșevică / Nesățioasă și păgână, / Ia și o armă, că nu strică!"

A publicat poezii, epigrame, prozǎ și era apreciat în marile publicații bucureștene „Universul literar”,„Pǎcalǎ”, „Prepoem”,  „Epigrama”,  „Vremea”,  în revista buzoianǎ „Zarathustra”, redactată de Ion Caraion si Alexandru Lungu, cât și în cele teleormǎnene „Oltul”, „Drum”, „SO4H2 (Acid sulfuric)”, „Graiul tineretului” ...

La începutul anilor '40, poetul Ion C Pena publica în „Universul Literar”, care era suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelicǎ, „Universul”. În 7 martie, 1942, la rubrica „Cântece noui”, redactorul Ștefan Baciu îl numea pe Pena  "Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalți", "atăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită, aşezându-se dintr’odată pe primul plan al poeziei tinere ... Oricum, versurile lui trebuiesc citite cu toată atenţia. În miezul lor se sbate un poet de rasă care semnează simplu şi desluşit: Ion Pena. Celelalte poezii, toate, una mai întreagă decât cealaltă. „Iată un poet!”, am exclamat către camarazii mei după ce isprăvisem lectura lor. Şi nu mă înşelasem deloc: Ion Pena, acest nou poet, i-a cucerit şi pe ei, prin simpla lectură, fără reverenţe şi fără salamalecuri. Aceasta este pecetea talentului.”

Astăzi, noi putem să judecăm firul epic din povestirea utopică în două părți, "Moneda fantazienilor", scrisă la Sichevița, județul Caraș Severin, în 1937 - 1938, în care Pena merge cu anticipația pânǎ în 1 ianuarie 2000. Prima parte a fost publicatǎ în ziarul „Drum”, in anul 1937, numărul de Crăciun, iar partea a doua, singurul manuscris, în dactilogramă, rămas la fratele mai mic, Petre C. Pena, a ajuns la nepotul lor, Marin Scarlat, care l-a dat spre publicare. În povestire, previziunile autorului au mari analogii cu colectivizarea și cooperativizarea (coop-uri, gradinițe, ..), dovedindu-se un bun analist social de anticipație. Prozatorul si publicistul Constantin Stan (1951 - 2011), membru al Uniunii Scriitorilor, în "Ziarul de Duminică", din 28 septembrie 2001, în articolul "Un caz ciudat", vorbește despre faptul că Pena, prin povestirea sa il devansează pe Orwell.
În volumule sale „Fotografii la periscop” și „Secvențe de istorie literară - opera omnia - publicistică și eseu contemporan”, care cuprind studii și articole despre Radu Grămăticul, Grigore Gellianu, Șt. O. Iosif, Gala Galaction, Ion Pena, Constantin Noica, Marin Preda și Mircea Scarlat, scriitorul Stan V. Cristea, membru al Uniunii Scriitorilor, îl numește pe Pena: Un scriitor „fantazian” nedreptǎțit .
Profesorul, ziaristul și prozatorul Victor Marin Basarab afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusǎ în circulație și așezatǎ într-o exactǎ comparație cu proza urmuzianǎ, într-o corectǎ înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian. Acum, în 2014, citind și cumpǎnind, putem afirma că el a fost un vizionar.

Tot Stan V. Cristea consemna în revista „Caligraf” din iulie 2005: „Surprinzător, prin 1943 – 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de poezie. Îi întrezărim – incredibil, cumva pe Nichita Stănescu și Marin Sorescu”, iar în ziarul „Drum” din 17-23 august 2001 acesta sublinia: „Citite cu răbdare, dincolo de graba acestui început de nou secol, multe din poeziile lui Ion Pena ne dezvăluie un poet adevărat și sensibil, care a putut să meșteșugească destule versuri memorabile."

În 23 mai 1942, în numǎr aniversar - La un an de „Cântece noui” - poezia lui Pena,"Opriți-vǎ", este prima prezentatǎ din cele zece poezii alese; undeva in pagina fiind si o poezie de Ștefan Augustin Doinaș.

                                           Opriți-vă
În drumul meu opriți-vă fierbinți,
În carnea mea cu târnăcoape.
Am să vă dau mistere și arginți,
Ca fumul, bogăția să vă’ngroape.

Mi-e inima de fulgere ocean.
Mi-e palma năzdrăvană și haiducă.
Opriți-vă cu sufletul ochean
Să beți înfiorarea hăbăucă.

Pe steiul ars de foc și’nchipuiri
Să vă înalț o clipă, să vă doară.
Crepuscul de altare și zefiri
Și vorba peste moarte să vă moară.

 

Nu închinați cu mine rugăciuni
Ci treceți, ca barbarii, mai departe,
Mă jefuiți de grâne și tăciuni.
Deschis îmi e pătulul ca o carte.

Eu voi rămâne singur, vagabond,
Un cerșetor de soare și de vise.
Voi ocoli destinul rubicond
Ca porțile de marmură, închise.

* * * 

Editor: Mihai GHEORGHIU

 


 "Prima datorie a omului este să fie drept" (Voltaire)


FORUM DE DISCUTII LIBERE

 

Google Translator

Numarul vizitatorilor nostri

 

 


Pentru accesare dati clik pe imagine!


OFERTA DE CARTE-Mihai Gheorghiu

PARTENERII NOSTRI


 

 

Advertising Disclaimer & Policies !



To view click on image!


 


Cabinet stomatologic in zona Detroit!


EXCELLENT TIRES SERVICES